Revoluţia română la un sfert de veac. Anul 1989 în România. O cronologie

_____________________________________________________________

The 25th anniversary of the Romanian Revolution. 1989: a chronology

_____________________________________________________________

Partea Întâi: 4 ianuarie – 17 decembrie 1989

4 ianuarie.

Constantin Oancea, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, reaminteşte ambasadorului sovietic, E.M. Tiajelnikov, că anterior partea aromână apreciase că ,,nu este bine să se în­treţină relaţii” cu Silviu Brucan. În ciuda recomandării părţii române, acesta tocmai fusese primit de către Institutul de Economie Mon­dială al U.R.S.S., ca invitat oficial, iar în cadrul întâlnirilor "au fost făcute aprecieri «personale» contrare do­cumentelor de partid şi de stat ale ţării noastre".

Ianuarie.

Mai mulţi ziarişti români, între care Petre Mihai Băcanu, An­drei Uncu, Mihai Creangă ş.a., sunt arestaţi pentru concepere, tipărire şi difuzare de manifeste politice.

26 ianuarie.

Nicolae Ceauşescu se opune oricărei reforme politice şi economice.

6 martie.

 Comisia pentru Drepturile Omului a ONU adoptă o Rezoluţie pentru constituirea unei Comisii de anchetă privind situaţia din România.

10-11 martie.

Scrisoarea celor 6 este difuzată la Europa Liberă şi BBC. Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Constantin Pârvulescu, Grigore Răceanu şi Silviu Brucan îi reproşează lui Ceauşescu încălcările drepturilor omului, erorile economice grave şi situaţia socială deplorabilă a populaţiei. Ei vor fi puşi sub supraveghere la domiciliu, din considerente de imagine pe plan extern a regimului comunist din România .

17 martie.

Interviul lui Mircea Dinescu în Liberation, în care poetul condamnă regimul comunist din România.

9 aprilie.

Şapte scriitori români (Geo Bogza, Ştefan Augustin Doinaş, Dan Hăulică, Octavian Paler, Andrei Pleşu, Alexan­dru Paleologu, Mihai Şora) îşi exprimă, printr-o scrisoare către preşedintele Uniunii Scriitorilor (D.R. Popescu), solidaritatea cu Mircea Dinescu, Dan Deşliu şi Ana Blandiana – aflaţi în domiciliu forţat pentru atitudinea lor critică faţă de regimul comunist.

31 mai.

În emisiunea ,,Telejurnal”, Televiziunea maghiară informează: ,,La Conferinţa de la Paris a statelor europene cu privire la drepturile omului, România a fost criticată în mod direct de către Italia şi Elveţia deoarece încalcă în mod flagrant principii ale drepturilor omului”.

2 iunie.

Agenţia ,,France Presse” publică scrisoarea Doinei Cornea prin care aceasta  protesta faţă de politica regimului comunist de la Bucureşti.

Iunie.

Marin Ceauşescu, fratele mai mare al lui Ceauşescu şi şeful Agenţiei Economice a României la Viena, îl atenţionează pe Nicolae Ceauşescu: ,,Nu mai e scăpare, Nicule, că şi-au băgat coada şi ruşii, şi americanii! Fiecare are oameni aici, care mai mult complotează, doar ştii şi tu, dar n-au găsit încă prilejul, însă nu vor pierde ocazia... Nu le face jocul, Nicule ! Nu le da apă la moară, că va fi vai şi-amar de noi şi de ţara asta. Salvează-te ! Retrage-te pe motiv de boală şi pune-l în locul tău pe Iliescu, că oricum el este desemnat să vină” Avertismentele nu sunt luate însă în seamă de Nicolae Ceauşescu.

7- 8 iulie.

Discuţie tensionată la Bucureşti între Ceauşescu şi Gorbaciov.

3-4 august.

Televiziunea maghiară transmite un interviu al regelui Mihai I prin care acesta critică situaţia din România. 

20 august.

Mesaj al lui Ceauşescu către conducerile partidelor comuniste din ţările Tratatului de la Varşovia, în care le cere să adopte o poziţie care să oprească "cursul evenimentelor care urmăresc îndepărtarea socialismului în Polonia”.

21 august.

În şedinţa CPEx, Nicolae Ceauşescu cere ,,elaborarea unui program de urgenţă” pentru a se preveni ,,pierderea Poloniei”.

18 septembrie.

George Bush declară într-o conferinţă de presă că S.U.A. sunt "ferm angajate în sprijinirea procesului de reforme din Europa răsăriteană”.

10 octombrie.

Reuniune la nivel înalt a CEE de la Strasbourg: François Mitterand precizează că "Franţa şi URSS trebuie să-şi reia rolul de asigurare a echilibrului în Europa, aşa cum au făcut-o de secole”.

12 octombrie.

Raport al Comandamentului Aviaţiei Militare: ,,1. […] inamicul desfăşoară o intensă acţiune de influenţare psihologică prezentând denaturat şi tendenţios realităţile din ţările socialiste, dezinformând trupele şi opinia publică din ţările membre ale N.A.T.O". […]  Este de aşteptat ca, în următoarele zile, acţiunile de propagandă psihologică să crească în intensitate, să se diversifice ca forme şi metode, predominând emisiunile de radio şi televiziune, lansarea de zvonuri false, calomnierea conducerii de partid şi de stat din ţara noastră prin toate mijloacele de informare în masă. […]. 2. Starea moral-politică a armatei este bună, militarii şi populaţia civilă sunt hotărâţi să se opună cu dârzenie inamicului, să apere cuceririle revoluţionare, independenţa şi suveranitatea patriei, mergând până la sacrificiul suprem”.

24-25 octombrie.

La Plenara lărgită a C.C.al P.C.R., Nicolae Ceauşescu se pronunţă împotriva oricăror schimbări în sistemul politic românesc.

30 octombrie.

Raportorul pentru România al Centrului pentru Drepturile Omului de pe lângă Oficiul O.N.U. de la Geneva înaintează Ministerului Român de Externe o Notă referitoare la 131 de cazuri de încălcare a drepturilor omului în România, printre care măsurile luate împotriva opozanţilor politici (Gabriel Andreescu, Petre Mihai Băcanu, Ana Blandiana, Andrei Pleşu, Doina Cornea, Radu Filipescu etc.). Nota este bazată pe un document elaborat de Dumitru Mazilu. Imediat, acesta este pus sub urmărire de către Securitate.

Octombrie.

Europa Liberă difuzează un interviu cu dizidentul român Dan Petrescu, care se pronunţă împotriva realegerii lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general al P.C.R.

7 noiembrie.

SIE informează că preşedintele francez François Mitterand şi cancelarul german Helmut Kohl au decis intensificarea aplicării măsurilor elaborate în cadrul NATO pentru stimularea evoluţiilor din Europa de Est, în special prin constituirea unui front comun al forţelor de opoziţie din ţările socialiste la 25 noiembrie.

13 noiembrie.

SIE informează că Administraţia americană a stabilit următoarele misiuni principalelor state membre din NATO: ,,Evenimentele din Europa de Est se desfăşoară cu rapiditate, fiind necesară o coordonare şi mai strânsă între statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice pentru controlarea situaţiei şi accelerarea cursului favorabil intereselor Occidentului. În acest sens trebuie să se asigure o redistribuire a rolurilor statelor occidentale şi o mai mare implicare a lor în acţiunile de influenţare a evoluţiilor din diferite ţări socialiste. S.U.A se vor concentra îndeosebi asupra situaţiei din U.R.S.S., urmând ca R.F.G. şi Marea Britanie să se ocupe mai mult de problemele legate de R.D.G., Polonia, Cehoslovacia, iar Franţa şi Italia de cele privind Ungaria, Bulgaria şi România”.

14 noiembrie.

SIE informează că CIA a înfiinţat „Trust Organisation” cu scopul de a încuraja mişcările  disidenţă în ţările socialiste, iniţiind şi acţiuni prin intermediul "elementelor ostile din rândul emigraţiei sau al disidenţei”.

15 noiembrie.

Demonstraţie de protest a Federaţiei Tinerilor Democraţi (FIDESZ) faţă de situaţia din România – la Budapesta, în faţa Ambasadei române. Participă circa 400 de persoane, scandând: ,,Jos regimul! ”, ,,Criminalii comunişti!," ,,Libertate Ardealului!”, Dumnezeule, nu ne lăsa să pierdem Ardealul!”. În acelaşi timp, în apropierea ambasadei, într-un parc, alţi demonstranţi poartă pancarte pe care scrie: ,,Jos dictatura comunistă!”, ,,Jos sclavia din România!” etc.

16 noiembrie.

Un grup al ,,Partidului Radical European” protestează în faţa Ambasadei române din Praga împotriva violării drepturilor omului în România. 

• SIE informează că preşedintele francez François Mitterand urmăreşte "adoptarea unei poziţii unitare la nivelul C.E.E. faţă de evoluţiile din unele ţări est-europene, pornind de la premisa că actuala conjunctură oferă condiţii favorabile iniţierii de noi măsuri coordonate care să permită obţinerea unor poziţii tot mai influente în statele respective" precum şi  "implicarea sporită a ţărilor comunitare în acţiunile de destabilizare a situaţiei din Europa de Est şi prevenirea realizării unor înţelegeri separate între SUA şi URSS privind impunerea unui nou echilibru pe continent care să ţină seama de obiectivele pe termen lung ale comunităţii vest-europene", susţinerea financiară a forţelor reformatoare, încurajarea constituirii unei "«mase de manevră», formată din cetăţenii nemulţumiţi, pretabili la acţiuni pro­testatare”.

17 noiembrie.

                MAE dă,,instrucţiuni precise” şefilor de misiuni diplomatice: ,,În perioada actuală, urmăriţi cu foarte multă atenţie evoluţia evenimen­telor şi desprindeţi, din contactele pe care le veţi avea, tendinţele pen­tru perioada următoare, poziţia diferitelor partide politice din ţara de reşedinţă, precum şi poziţia altor state faţă de aceste evoluţii şi eveni­mente. Ne interesează, în mod deosebit, poziţia SUA, URSS, Franţei, Marii Britanii, RFG, a ţărilor din Piaţa Comună, poziţia ţărilor din Orientul Mijlociu faţă de evenimentele din zonă"

20 noiembrie.

Încep lucrările Congresului al XIV-lea al P.C.R. Nicolae Ceauşescu este aplaudat când declară că nu va permite să se aducă "atingere socialismului”. Europa Liberă anunţă că "în ajunul Congre­sului al XIV-lea al P.C.R. au fost luate, în întreaga ţară, măsuri speci­ale de securitate". La acelaşi post de radio, ceva mai târziu, Alexandra Polizu face cunoscut faptul că: "Diplomaţii din 12 state membre ale Comunităţii Europene acreditaţi la Bucureşti boicotează cel de-al XIV-lea Congres al P.C.R., în semn de protest faţă de violarea drepturilor omului în România… O decizie similară a fost luată de Ambasada S.U.A. la Bucureşti”.

                 

22 noiembrie

                SIE consideră că deciziile adoptate la reuniunea de la Paris a şefilor de guvern şi de stat ai ţărilor membre ale C.C.E. preconizează, în  privinţa României, "intensificarea acţiunilor vizând crearea unor tensiuni interne destabi­lizatoare, prin folosirea unor stări de nemulţumire şi incitări în mediul minorităţii maghiare, considerându-se că, în acest fel, România ar pu­tea fi determinată să nu mai obstrucţioneze procesele ce au loc în Est”.

24 noiembrie

Nicolae Ceauşescu este reales, în unanimitate, secretar general al P.C.R. 

27 noiembrie.

Nadia Comăneci părăseşte clandestin România, cu ajutor străin.

29 noiembrie.

                Generalul Iulian Vlad, şeful departamentului Securităţii Statului, îl informează pe Ceauşescu că în cadrul apropiatei întâl­niri dintre George Bush şi Mihail Gorbaciov urmează să se discute "şi problema exercitării de noi pre­siuni coordonate asupra acelor ţări socialiste care nu au trecut la apli­carea de reforme «reale», fiind avute în vedere îndeosebi R.P. Chineză, Cuba şi România. Cu privire la ţara noastră, Bush va releva că statele membre ale N.A.T.O. vor continua aplicarea de restricţii în relaţiile lor cu România şi va solicita ca şi U.R.S.S. să procedeze în mod similar, mai ales prin reducerea livrărilor sovietice de ţiţei, gaz metan şi mine­reu de fier".

2 decembrie 1989.

                Nicolae Ceauşescu îi cere lui Constantin Olteanu, secretar al C.C. al P.C.R. şi şef al Secţiei Relaţii Externe, să îl convoace pe ambasadorul sovietic la Bucureşti, Evheni Tiajelnikov, şi să îi transmită dorinţa părţii române ca M. Gorbaciov să nu discute despre toate ţările socialiste deoarece nu a fost împuternicit de nimeni.

2-3 decembrie.

                Întâlnire la  Malta între  Bush şi Gorbaciov. Bush îi declară liderului sovietic:  "Dumneavoastră sunteţi catalizatorul schimbărilor din Europa, care sunt constructive”. După reuniune, George Bush declară că va sprijini poli­tica de restructurare a lui Gorbaciov.  

4 decembrie.                 

                La Moscova, Gorbaciov informează şefii statelor Tratatului de la Varşovia asupra discuţiilor de la Malta. În cadrul reuniunii, condamnă invazia din 1968 a Cehoslovaciei. Ceauşescu reaminteşte că România nu a participat la invazie, reiterând faptul că aceasta reprezintă "o încălcare gravă a suveranităţii şi independenţei unui stat, un act agresiv, contrar normelor şi principiilor relaţiilor dintre state, care a dăunat mult socialismului, inclusiv Uniunii Sovietice”. De asemenea, cu acest prilej, Ceauşescu  se pronunţă pentru retragerea trupelor sovietice din Cehoslovacia şi din toate statele unde se află. După reuniune, are loc o întâlnire tensionată între Ceauşescu şi Gorbaciov. Ceauşescu îi solicită acestuia din urmă sporirea livrărilor de materii prime (gaz, petrol), sau o nouă întâlnire pe 9 ianuarie 1990. Gorbaciov îi răspunde, cu subînţeles: "Să trăim noi până atunci!". Ceauşescu subliniază că situaţia din statele socialiste, dominată de curentul reformator anticomunist, va crea o situaţie foarte gravă în ţările respective, punând în pericol socialismul şi existenţa partidelor comuniste din statele respective.

5 decembrie.

   Ambasadorul român la Washington, Ion Stoichici informează că D. Quayle, vicepreşedintele S.U.A., apreciază că "lucrurile evoluează foarte rapid în Europa răsăriteană, într-un sens pozitiv” şi că S.U.A trebuie să fie pregătite "pentru evoluţii neaşteptate, în situaţia în care evenimentele vor lua o întorsătură negativă”, întrucât "avem de a face cu guverne totalitare”.

6 decembrie.

          În presa din Budapesta apare scrisoarea lui Matyas Szurös – preşedinte interimar al Ungariei – către Nicolae Ceauşescu, prin care îl informează pe acesta de grava "îngrijorare în rândul opiniei publice ungare” în privinţa situaţiei lui Lászlo Tökes, preot reformat, "şicanat, ameninţat şi maltratat în mod grav” de către autorităţile române, ceea ce "contravine spiritului cursului de la Helsinki, obligaţiilor şi principiilor în acest domeniu, semnate şi de România”. Preşedintele Ungariei pledează pentru repunerea pastorului în serviciul bisericesc şi respectarea drepturilor sale.

8 decembrie.

•  Liga anticomunistă română – o organizaţie a românilor refugiaţi în Ungaria –  dă publicităţii un apel în care cheamă la condamnarea nerespectării drepturilor omului în România. Ştirea este difuzată la postul de radio Europa Liberă, prin vocea lui Mircea Carp.
• Ceauşescu se relaxează la vânătore de fazani.

10 decembrie.

  În noaptea de 10 spre 11 decembrie, în Timişoara sunt împrăştiate manifeste anticeauşiste: "Jos dictatura!”, "Jos ti­rania ceauşistă!”, "Moarte dictatorului!”

11 decembrie.

SIE informează că Olanda acţionează pentru ,,intensificarea campaniei propagandistice de denigrare a realităţilor din România şi stimularea prin toate mijloacele, inclusiv prin posibilităţile Ambasadei Olandei la Bucureşti, a elementelor protestatare din ţara noastră”.

14 decembrie.

·         IAŞI: Populaţia oraşului este chemată la o demonstraţie în Piaţa Unirii, împotriva "terorii dezlănţuite de dictatura ceauşistă” – demonstraţie preconizată pentru sâmbătă, 16 noiembrie 1989. "Chemarea către toţi românii de bună credinţă" şi fluturaşii / manifestele ce o însoţesc sunt semnate de Frontul de Salvare Naţională (sau Frontul Popular Român). Printre altele, în această Chemare se arată că "A sosit ceasul descătuşării noastre. Să punem capăt foamei, frigului, fricii şi întunericului care stăpânesc de 25 de ani. Să punem capăt terorii dezlănţuite de dictatura ceauşistă care a dus un popor întreg în pragul deznădejdii. Am rămas ultima ţară din Europa în care mai persistă coşmarul stalinist amplifi­cat de către o conducere incompetentă şi răuvoitoare. Să arătăm că noi, cei din urmă, vom fi cei dintâi".  Forţele de ordine intervin, blocând zona şi arestând liderii, iar acţiunea eşuează.

·         TIMIŞOARA: 30-40 de enoriaşi (majoritatea în vârstă) protestează faţă de evacuarea din locuinţă a pastorului Lászlo Tökes, în faţa casei parohiale din str. Timotei Cipariu.

15 decembrie. 

·         TIMIŞOARA: Grupuri de enoriaşi se adună în faţa parohiei lui Lászlo Tökes, protestând faţă de hotărârea judecătorească de evacuare a acestuia. Pe parcursul zilei, numărul protestatarilor creşte, ajungând după-amiază la 100 de persoane. Persoane "cunoscute ca agenţi sovietici" îşi intensifică activitatea în oraş. Denis Currie, secretar II al Ambasadei S.U.A. în România încearcă să ia legătura cu Lászlo Tökes. Seara, protestatarii ajung la confruntări cu Miliţa şi Securitatea. Se scandează lozinci anticeauşiste, se cântă "Deşteaptă-te române!" Primarul Timişoarei dă asigurări că evacuarea nu va avea loc. Seara târziu protestatarii încep să se retragă.

·         Judeţul Timiş: la graniţa cu Iugoslavia apar grupuri masive de turişti (majoritatea sovietici şi maghiari)

·         Judeţul Brăila: la punctele de trecere a frontierei se semnalează o creştere a fluxului de turişti – majoritatea tineri şi atletici.

·         Buzău şi Iaşi: se semnalează un trafic neobişnuit de maşini Lada cu număr de înregistrare rusesc. 

16 decembrie.

·         TIMIŞOARA.

Dimineaţă reapar enoriaşii protestatari pe strada Timotei Cipariu. Organele de partid, securitate şi miliţie trimit efective în zonă.

În jurul orei 13:00, numărul manifestanţilor se ridică la 100. Se scandează lozinci cu mesaj social, economic, antidictatorial şi anticeauşist.

La ora 16:00, primarul Timişoarei trimite în zonă 60-70 de sindicalişti, pentru a se opune protestatarilor. În cele din urmă, însă, ei se vor alătura demonstranţilor. Peste o oră, revolta se extinde în Piaţa Maria. Se scandează  "Libertate!”, "Jos dictatura!”, "Jos Ceauşescu!”, "Jos cu realesul!”, ,,Azi în Timişoara, mâine în toată ţara!", "Vrem pâine!”, "Vrem lapte!”, "Vrem căldură!”, se cântă Deşteaptă-te, române! şi Hora Unirii. Apar trupe de ordine, mulţimea arde steaguri roşii şi portrete ale dictatorului, spre seară lucrurile se complică, au loc ciocniri între manifestanţi şi scutierii Miliţiei. Au loc şi acte violente, se sparg magazine, vitrine, librării, se aruncă în stradă cărţile lui Ceauşescu, cărora li se dă foc. Protestatarii se împart în grupuri: unii rămân în zona Bisericii Reformate, alţii se deplasează  către sediul Comitetului Judeţean de Partid, unde refuză dialogul cu primarul şi atacă sediul cu pietre, un al treilea grup ajunge în Piaţa Operei, unde se confruntă cu scutierii, iar mai multe grupuri se îndreaptă către căminele studenţeşti. Alţi manifestanţi devastează magazinele dintre Regionala C.F.R. şi Gara de Nord, atacă o autocisternă a pompierilor.  Autorităţile intervin, se înregistrează agresiuni de o parte şi de alta, se folosesc gazele lacrimogene, se operează cca 180 de arestări.

Seara târziu, manifestanţii se regrupează în faţa Catedralei (o parte rămânând în Timotei Cipariu),  au loc lupte de stradă. Trupele de ordine se retrag în jurul orei 23:30, iar în cursul nopţii mai multe grupuri de manifestanţi se deplasează prin cartierele Timişoarei, pentru a mobiliza populaţia pentru ziua următoare.

• BUCUREŞTI.

Ora 21:00 – Generalul Iulian Vlad convoacă şefii de direcţii de Securitate şi ordonă trimiterea unei grupe operative la Timişoara.

Ora 21:30 – Generalul Vasile Milea, ministrul Apărării, aprobă scoaterea pe străzile Timişoarei a unor patrule militare înarmate, dar fără muniţie.

Ora 22:00 – Ceauşescu cere o informare din partea lui Iulian Vlad, privitoare la situaţia din Timişoara; Ministerul de Interne pune în stare de alertă efectivele şi dispune intensificarea activităţilor pentru depistarea şi prevenirea faptelor antisociale şi pentru întărirea ordinii publice; MapN transmite ordinul de constituire a grupelor operative la toate comandamentele. În cursul nopţii, Ceauşescu discută în mai multe rânduri cu gen. Milea şi gen. Vlad despre modul de soluţionare a crizei. Îi ordonă lui Milea ca a doua zi să desfăşoare trupe militare pentru intimidarea populaţiei. Serviciul de informaţii al armatei raportează activităţi de pregătire de luptă în spatele trupelor inamice în Ungaria, în apropierea graniţei cu România.

Noaptea de 16 spre 17 decembrie

Ceauşescu îi reproşează lui Iulian Vlad neimplicarea totală a Securităţii în rezolvarea situaţiei de la Timişoara. Din ordinul dictatorului, Lászlo Tökes este evacuat împreună cu familia şi dus în Mineu, Sălaj. În jurul orei 4:00 sunt retrase în cazărmi patrulele militare scoase în stradă în cursul nopţii.

17 decembrie.

·         BUCUREŞTI.

Dimineaţa: Ceauşescu îi cere lui Milea să scoată armata în stradă la Timişoara, pentru a intimida manifestanţii. Milea anunţă la Timişoara că vor fi scoase trupe fără armament şi muniţie şi ordonă constituirea de patrule militare în Cluj-Napoca, Oradea, Bistriţa şi Zalău. Prânz: După ce Ceauşescu îşi anunţă intenţia de a face o vizită în Iran, Milea ordonă instituirea prevederilor indicativului Tabela ABC "ANA" (întărirea pazei şi apărării unităţilor şi obiectivelor militare, precum şi constituirea unor grupe operative). Gen. Ilie Ceauşescu, şeful Consiliului Politic Superior al Arma­tei, afirmă că evenimentele de la Timişoara "sunt iniţiate şi se desfăşoară cu sprijin din afară, din Ungaria şi din alte ţări, inclusiv din U.R.S.S.”

Ora 13:30 – Ceauşescu decretează "starea de necesitate" în judeţul Timiş.

Ora 15:15 – gen. Milea atrage atenţia că în Ungaria sunt forţe care "pregătesc o agresiune la frontiera de vest a ţării” şi cere măsuri în consecinţă.

Ora 15:25 – gen. Milea, ministrul Apărării, ordonă alarma de luptă parţială pentru toate unităţile din Capitală, apoi îi ordonă lui Şt. Guşă, prim-adjunct al său şi şef al Mareului Stat Major, să se deplaseze la Timişoara împreună cu un grup de generali.

Ora 17:00 şedinţa CPEx: Ceauşescu minimalizează situaţia de la Timişoara, precizând că au avut loc "unele evenimente" legate de evacuarea pastorului Tökes, sprijinite de agenţi din Răsărit şi Apus, în scopul destabilizării României. Îi reproşează lui Milea că nu a făcut o "demonstraţie de forţă" în Timişoara, unde ar fi trebuit să se tragă. Îl acuză de trădare, la fel şi pe Iulian Vlad, şeful Securităţii, şi pe Tudor Postelnicu, şeful Internelor, propunând destituirea lor. Ordonă închiderea graniţelor, intră în teleconferinţă cu prim-secretarii de Judeţenelor de Partid din ţară, îi informează asupra situaţiei din Timişoara, precum şi asupra faptului că a ordonat înarmarea trupelor cu muniţie de război, instituirea stării de necesitate şi punerea unităţilor militare în stare de alarmă. Radu Bălan, prim-secretar judeţean de partid în Timiş, raportează că s-au luat măsuri pentru executarea ordinelor. Ceauşescu le dă tuturor un ultimatum pentru aplicarea măsurilor, ameninţându-i cu destituirea.

Ora 18:30 – Din ordinul lui Milea, toată armata română trece la îndeplinirea misiunilor, în urma primirii indicativului "Radu cel Frumos" (alarmă de luptă parţială).

Ora 19:35 – gen. Milea cere întărirea pazei şi apărarea obiectivelor strategice (aeroporturi, cazărmi, depozite de armanent, muniţie etc.), ordonând ulterior (ora 21:00) să se tragă foc de avertisment numai în sus, după somaţie, eventual la picioare, numai când obiectivele sunt atacate şi există certitudinea că sunt puse în pericol.

Ora 23:00 – Şedinţă la MapN de informare şi de dispunerea măsurilor de luat în continuare; se mobilizează cadrele aflate în concediu.

·         TIMIŞOARA.

La ora 9:00 ajunge în Timişoara o grupă operativă a Marelui Stat Major.

Între orele 10:00 şi 13:30 are loc o paradă militară în Timişoara (cu armament, dar fără muniţie).

În jurul prânzului, manifestaţia populară anticomunistă ia  amploare, Securitatea şi Miliţia reacţionează dur (gaze lacrimogene, tunuri de apă); au loc acte de vandalism, încercările de negociere cu Comitetul Judeţean de Partid eşuează. Se constituie dispozitive mixte de intervenţie, formate din trupe ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

În jurul orei 14:00, în oraş apar blindatele armatei, ceea ce îi irită pe demonstranţi; un tanc este incendiat. Mulţimea încearcă să pătrundă prin dispozitivul militar din zona Podului Decebal, armata reacţionează cu foc de avertisment. O parte din manifestanţi ocupă sediul Comitetului Judeţean de Partid, sunt împrăştiaţi apoi de forţele de ordine, însă străzile Timişoarei rămân pline de manifestanţi.

Ora 14:25 – unităţile militare din jud. Timiş primesc indicativul ,,Radu cel Frumos” – alarmă de luptă parţială.

În jurul orei 15:00, persoane neidentificate trag focuri de armă în militari, rănind câţiva soldaţi.

La ora 16:30 ajung în Timişoara ofiţerii trimişi de Milea, precum şi ofiţeri ai Ministerului de Interne. În centrul oraşului violenţele se intensifică, 10-12 persoane atacă clădirea unei mari unităţi militare, pentru a pătrunde în incintă; Milea ordonă deschiderea focului.

Orele 17:00-17:30 – forţele de ordine intensifică focul, se înregistrează primele victime. Se trage în plin, mai ales după lăsarea întunericului.

După ora 19:00 se trage cu cartuşe de război, se înregistrează morţi (în număr de 59) şi răniţi (185 de persoane).

·         BRAŞOV.

Gen. Ion Florea, comandantul garnizoanei, primeşte ordin să ia măsuri de întărire a pazei unităţilor şi obiectivelor militare din subordinea sa.

După teleconferinţa cu Bucureştiul, gen. Gh. Zagoneanu, şeful Inspectoratului Judeţean al Ministerului de Interne, dă asigurări că forţele ministerului pot interveni şi dispersa manifestanţii înainte ca aceştia să ajungă la sediul Comitetului Judeţean de Partid.

Ora 18:30 – Unităţile militare primesc indicativul "alarmă de luptă parţială".

Ora 22:00 – Şeful statului major al UM 01107 primeşte ordin să organizeze unităţi de intervenţie pentru a acţiona la nevoie.

·         SIBIU.

După-amiaza, în jurul orei 16:30, Nicu Ceauşescu solicită locotenent-colonelului Aurel Dragomir, comandantul garnizoanei, să pregătească substanţe chimice lacrimogene pentru a fi transportate la Timişoara cu un elicopter. După teleconferinţa cu Bucureştiul, Nicu Ceauşescu, prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid, atenţionează: "Este alarmă! Tragem fără somaţie! Este stare de război, nu de necesitate!"

(Bibliografie: Alesandru Duţu - Revoluţia din decembrie 1989. Cronologie)