marți, 12 decembrie 2017

#NextLevel: ce poți face cu un pic de voință și o implicare masivă a cetățenilor

Romanians are desperately seeking a next level in their protests against the PSD-ALDE coalition in power, which, in the last year, has mainly been pursuing a set of laws that would weaken the anticorruption fight in Romania.Seemingly, the only solution at hand for the people is to keep protesting in the street, in higher and higher numbers.

În aprilie 2013, cinci tineri egipteni, cu vârste între 22 și 30 de ani, au inițiat mișcarea populară Tamarod (”rebeliune”, în arabă)  printr-o amplă campanie de strângere de semnături din ușă în ușă, pentru demisia președintelui Mohamed Morsi – ajuns la putere prin alegeri democratice (și coabitant cu Frăția Musulmană*), pe valul revoluției egiptene din 2011– precum și pentru alegeri anticipate.
(Despre cine este și ce vrea Morsi vorbește el însuși, în acest videoclip. Pe scurt: Sharia este scopul, Jihadul este calea – mesaje inspirate din ”cugetările” fondatorului Frăției Musulmane, Hassan Al Banna.)

 

Tinerii din Tamarod au strâns cca 22 milioane de semnături (aproape un sfert din cetățenii Egiptului – adică 23% - au semnat petiția împotriva președintelui și a Frăției), au coalizat toate forțele anti-Frăția Musulmană și au lansat Frontul 30 Iunie, menit să-l îndepărteze pe Morsi de la putere și să scoată Frăția Musulmană de pe scena politică egipteană. În acest scop au inițiat proteste de masă în Cairo și în tot Egiptul. A fost cel mai mare  protest din istoria Egiptului, cifrele oficiale indicând 14 milioane de protestatari (neoficial s-a vehiculat un număr de aproximativ 20 milioane) – adică circa 14,5% din populația țării (sau aproape 21%, dacă luăm în calcul cifrele neoficiale). Protestatarii s-au mobilizat exemplar și nu s-au mișcat din stradă până când Morsi nu a fost îndepărtat de la putere. Restul e istorie. De scris, de citit, de analizat. Și de tras învățăminte.

Dar ce legătură au toate astea cu #nextlevel-ul nostru? Mai nici una, în afară de modelul de civism al egiptenilor. Da, e adevărat, Morsi a ajuns președinte prin vot, Frăția a fost propulsată la putere prin vot, dar cetățenii Egiptului și-au dat repede seama că Puterea aleasă democratic a început să calce strâmb, să trădeze idealurile revoluției din 2011. Și atunci, poporul a pus piciorul în prag.

Atâta vreme cât nu putem declanșa alegeri anticipate prea ușor, atâta vreme cât nici prin referendum poporul nu-și poate exercita puterea suverană (pentru că un referendum are nevoie de aprobarea însuși parlamentului împotriva căruia se protestează în stradă), atâta vreme cât actualmente nimeni în țara asta nu poate dizolva parlamentul, nu avem altă soluție decât să ieșim în stradă masiv, în număr mult mai mare decât votanții PSD – să zicem că  am ieși vreo 5 milioane,  cifră oficială. Și să stăm cuminți în stradă până vor pleca ei singuri, cu coada între picioare, nemaiavând ”susținerea majorității”, pe care o clamează (și de care își bat joc, încălcându-și propriul program de guvernare, în baza căruia poporul i-a votat). 

Probabil că un protest de o asemenea amploare nu ar putea fi ignorat nici de cea mai sfidătoare coaliție aflată la putere și poate că numai un astfel de protest masiv ar putea determina autodizolvarea parlamentului ”nostru” (am pus ghilimelele într-un later edit, dându-mi seama la recitire că acest #parlamentilegitim nu mă reprezintă, de fapt).  În rest, orice alte forme de protest civic – de anvergură mai mică decât, să zicem, un sfert din populația țării – se vede că nu au mare ecou în rândul clasei noastre conducătoare, nu au nici o șansă de a schimba ceva, cumva, spre triumful dreptății, al justiției, ori spre bunăstarea de orice fel al țării ăsteia.
Până una-alta,  nefiind noi în stare să ne mobilizăm așa de tare, nu avem decât să #nevedemlavot data viitoare. A bon entendeur, salut! 
 See you in 2020!




_______
Surse foto: Pinterest, Shutterstock, Reuters, PBS, Daily News Egypt, The Star, The Atlantic, Al Monitor, Toronto Star, YouTube
_______
NOTĂ:
*  Frăția Musulmană este calificată drept organizație teroristă din când în când, în funcție de interesele (geo)politice și (geo)strategice de moment ale unora sau ale altora.  Actualmente acest statut este contestat de diverse organizații pentru drepturile omului, printre altele pe motiv că declararea Frăției drept organizație teroristă ar putea alimenta extremismul în Orientul Mijlociu – fapt precizat și într-un raport al CIA. Cert este că organizația Hamas – cu statut de organizație teroristă mai clar, pe alocuri – este creația Frăției Musulmane.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu