marți, 18 noiembrie 2014

Alegeri prezidenţiale 2014 în diaspora. Cine trebuie să răspundă PENAL?

_________________________________________________________________________
Romania's presidential elections in the fall of 2014 were marked by numerous problems related to the suffrage abroad, where thousands of Romanians were deprived of their right to vote. This situation is bound to draw the legal responsibility of Romanian authorities.
________________________________________________________________________

Am încercat recent, din nou, un "exerciţiu juridic" – destul de simplu, de altfel –  în urma căruia am rămas, ca de obicei, nedumerită: cum se poate ca oameni de formaţie juridică sau oameni foarte informaţi, ca jurnaliştii profesionişti, să nu poată pune degetul pe rană şi să arate concret vinovaţii care trebuie să plătească penal pentru neregulile de la secţiile de votare din diaspora?
Pentru că mie legile îmi par foarte clare, începând cu art. 36 din Constituţie (privind dreptul la vot), trecând prin Legea 370 / 2004 pentru alegerea preşedintelui şi sfârşind cu art. 385 din Codul Penal (care prevede pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru împiedicarea exercitării dreptului de vot). Totul coroborat cu cifrele, faptele şi actele oficiale.
Iată datele, punct cu punct:



CE ZICE LEGEA PENTRU ALEGEREA PREŞEDINTELUI NR. 370/2004:

1. Art. 12 (al. 1-3) zice că secţiile de votare din străinătate se organizează pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare, dar şi în alte localităţi, cu acordul guvernului din ţara respectivă, iar "organizarea şi numerotarea secţiilor se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin".
2. Art. 32 (al. 2), prevede că RA Monitorul Oficial va tipări buletine de vot "în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%, la care se adaugă numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate" şi că MAE va comunica la BEC "numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate".
3. Art. 43 (al. 1) prevede obligaţia secţiilor de votare de a avea "un număr suficient de urne de vot, cabine, ştampile cu menţiunea "VOTAT", proporţional cu numărul alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi cu numărul estimat al alegătorilor care vor fi înscrişi în tabelele prevăzute la art. 9" (la art. 9 sunt incluşi alegătorii care votează în străinătate, care sunt înscrişi într-un tabel special).

CIFRE: ALEGĂTORI, SECŢII DE VOTARE, BULETINE DE VOT

Din declaraţiile ministrului Afacerilor Externe Titus Corlăţean (dar şi ale succesorului său, T. Meleşcanu) am aflat în nenumărate rânduri că nu se poate şti exact câţi români sunt împrăştiaţi prin Europa.  De acord, un număr exact nu poate fi cunoscut, dar există statistici oficiale privitoare la numărul estimat de români din fiecare ţară europeană şi ele se regăsesc  chiar pe site-ul oficial al MAE!

4. Lăsând deoparte declaraţia  MAE pentru hotnews din 30 oct. 2014 (conform căreia numărul total estimat de români rezidenţi în străinătate este de 3.200.000), am dat o raită pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, de unde am aflat că numărul estimat al românilor din Marea Britanie este de 130.000, în Italia - 1.032.000, în Germania – 250.000 etc.
5. În Italia au fost organizate 50 de secţii de votare.  Toate bune şi frumoase, dar în Italia, conform statisticilor (de la MAE), trăiesc peste un milion de români! Să presupunem că doar o treime au drept de vot (zicem restul că sunt copii, deşi e destul de improbabil) – deci cca 300.000 alegători români în Italia, care trebuie să voteze în 50 de secţii. Înseamnă 6000 de alegători / secţie. La circa 2 minute / alegător petrecute în secţia de votare (incluzând aici şi completarea declaraţiei), rezultă un număr total de 200 de ore necesare pentru votare. Dacă intră câte 10 persoane odată (presupunând că sunt 10 cabine de vot în secţie), tot înseamnă că avem nevoie de 20 de ore de votare la foc continuu, în toate secţiile. Or, ziua de vot are doar 14 ore. Oricum am da-o şi am calcula-o, e imposibil să voteze 300.000 de oameni (NU un milion!) în 50 de secţii. Iar MAE trebuia să aibă acest lucru în vedere, conform legii.
6. Dar MAE nu a luat în considerare numărul estimat al românilor din fiecare ţară, ci numărul alegătorilor români care au votat în anii precedenţi.  Dar, fie şi aşa, tot avem o problemă. Mare. Pentru că şi în trecutul recent au existat probleme similare cu votul din diaspora. Nu mai departe de 2009, când au votat în turul doi 146.000 de români în străinătate, autorităţile au fost "surprinse de numărul mare de votanţi dar şi depăşite de propria incapacitate": la Viena, Paris, Londra, Bruxelles, Torino s-au format cozi interminabile, n-au fost suficiente ştampile şi buletine de vot, românilor  rămaşi pe dinafară li s-a trântit în nas uşa secţiilor de votare după ora 21:00.
7. Aşadar, faptul că în 2014 au existat în străinătate acelaşi număr de secţii de votare ca în 2009 (294, în total)  a fost, în cel mai "bun" caz o gafă, în cel mai rău – o gravă abatere de la lege (în cunoştinţă de cauză, căci tare mă îndoiesc că MAE n-avea cunoştinţă de "cazul diaspora 2009"). Se adaugă aici o altă încălcare a legii: au fost trimise în diaspora, pentru turul doi de anul acesta, doar 800.000 de buletine de vot – în condiţiile în care însuşi MAE estima în octombrie 3.200.000 de români prezenţi în afara graniţelor ţării.  
8. Monitorul Oficial a tipărit pentru turul doi al prezidenţialelor un număr de 20.945.068 de buletine de vot, în condiţiile în care, conform legii şi statisticilor oficiale, ar fi fost necesare circa 23.336.408 (18.305.826 cetăţeni cu drept de vot, plus 10%, plus aprox. 3.200.000 pentru românii din străinătate - cifră care ar fi trebuit pusă la dispoziţia MO de către MAE)

CINE TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ?

Ei bine, răspunsul este cât se poate de simplu: răspunzător direct este persoana care, conform legii, se ocupă de organizarea alegerilor peste hotare, recte Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, cel care a semnat, senin, Ordinul nr. 1839/2014 privind stabilirea secţiilor de votare din străinătate pentru alegerea Preşedintelui României în 2014, fără a lua în calcul nici o clipă realitatea trecută de pe "teren" (2009), nici cifrele actuale, disponibile la Ministerul Afacerilor de Externe, privitoare la numărul românilor trăitori peste hotare. Pe lângă ministrul de Externe, va trebui să răspundă, desigur, personalul MAE din ţările în care nu s-au luat măsurile necesare – sau, mai precis, acele persoane care nu au furnizat din timp la centru datele necesare şi / sau nu au semnalat problemele potenţiale în organizarea votului (uşor de prevăzut, de altfel, având în vedere "cazul diaspora 2009"), precum şi, desigur, acei subordonaţi ai ministrului care s-au ocupat direct şi efectiv de organizare, ignorând atât realitatea, cât şi prevederile legii.

P.S. Am aflat de la Realitatea TV că au existat destui ambasadori care şi-au făcut datoria, dar NU au fost luaţi în seamă de MAE, deşi sesizările lor au fost făcute cu mult timp înainte de data alegerilor. Acest fapt nu poate fi decât o circumstanţă agravantă în eventualitatea că Titus Corlăţean va răspunde vreodată în faţa unei instanţe pentru neglijenţa şi incompetenţa sa în organizarea alegerilor.
P.P.S. Nu m-ar deranja dacă ar plăti în vreun fel nici ministrul Afacerilor Externe  din 2009, Cristian Diaconescu, pentru "cazul diaspora 2009".

P.P.P.S. Desigur, e doar o coincidenţă faptul că ambii miniştri de externe –  Corlăţean şi Diaconescu – au provenit din rândurile PSD...

Un comentariu:

  1. http://m.mediafax.ro/politic/krichbaum-ce-trebuie-sa-insiste-in-vederea-unei-investigatii-privind-votul-din-diaspora-la-prezidentialele-din-romania-o-manipulare-atat-de-masiva-a-votului-nu-s-a-mai-intamplat-in-niciun-stat-ue-13599931#

    RăspundețiȘtergere